Ceai Nuc, frunze, M121, vrac 50 g Fares

Ajută la menţinerea nivelelor fiziologice de lipide şi colesterol în sânge;

Frunzele de nuc „după E. Meyer se dau […] în diabet, eczeme, […] diaree. […] Schulz prezintă de asemenea, printre principalele indicaţii pentru acidul tanic din frunze de nuc  […] artrita gutoasă, catarul gastrointestinal cronic, […] purificator de sânge.”

Madaus, Lehrbuch der Biologischen Heilmittel, 1938

Supliment alimentar.

Beneficii:

Ajută la menţinerea nivelelor fiziologice de lipide şi colesterol în sânge;

Ajută la menţinerea funcţionării regulate a intestinului;

Susține funcția excretoare a rinichilor și funcționarea normală a vezicii urinare;

Ajută la eliminarea fiziologică a excesului de lichide;

Antioxidant.

Ingrediente:

Nuc.

Frunzele arborelui Juglans regia L., fam. Juglandaceae, conţin tanin, ulei volatil,  principii amare,  juglonă,  substanţe minerale,  flavonoide, vitamina C.

Juglans regia L. (Juglandaceae)

Legendele antice povestesc cu mare admiraţie despre zeiţa Artemis Coryatis, iubită de Zeus şi transformată într-un nuc cu roade bogate, datorită clarviziunii ei magice. Originea nu¬cului pare a se pierde în negura timpului şi se crede că a fost prezent înaintea perioadei gla¬ciare, după care a rezistat doar în câteva zone. Există (ca peste tot, şi la fiecare legendă) opinii că patria lui adevărată ar fi Iranul şi de acolo ar fi plecat în Asia Mică, Caucaz, Asia Cen¬trală –unde se întâlneşte şi astăzi în stare sălbatică. În India, nucul se pomeneş¬te încă din sec. I î. Hr, în ma¬nu¬scrisele sanscrite, iar în China, nucul se cultiva cu 140-150 ani înaintea erei creştine. În cultura noastră, nucul era sădit pe lângă casă cu ocazia unui eveniment special, cum ar fi venirea pe lume a unui copil. Cu toţii ştim că nucile se dă¬ruiesc colindătorilor de Cră¬ciun, de Anul Nou şi Bobotează, iar pe vremuri, se înveleau în hârtii colorate şi se agăţau în bradul de Crăciun, în locul globuleţelor (mai ales în casele copiilor nevoiaşi).

Este un arbore foios ce poate ajunge până la 30m înălțime, cu o coroană globuloasă, frunze imparipenat compuse iar fructele sunt niște drupe globuloase, mari de 4-5cm, cu ănveliș cărnos, verde. În interiorul acesteia se găsește o sămânță mare, comestibilă. Nucul are o longevitate de 300-400 de ani. În scop terapuetic se folosesc frunzele (Juglandis folium), pericarpul fructelor (Juglandis pericarpium)și fructele (Juglandis fructus).

Datorită conţinutului biochimic foarte diversificat, există multiple proprietăţi terapeutice. Frunzele și pericarpul sunt bogate în taninuri, ulei volatil, naftachinone, flavonoide și sunt indicate pentru efectele lor hipoglicemiante, depurative, hemostatice, antidiareice, astringente, antiinflamatoare, cicatrizante, emoliente și antimicotice. Fructele sunt extrem de bogate în acizi graşi monosaturaţi (aprox. 72%), precum este acidul oleic şi o excelentă sursă de acizi graşi esenţiali de omega 3 ca acidul linoreic, acidul alfa linoreic(ALA) şi acidele arachidonice. Introducerea regulată în meniu a nucilor ajută la reducerea colesterolului negativ şi la creşterea nivelului de colesterol pozitiv, benefic pentru organism.

Mod de administrare:

Uz intern: se beau 1-2 căni cu ceai pe zi.

Uz extern: se fac băi locale sau se aplică comprese.

Preparare:

Uz intern: peste o linguriţă de plantă se toarnă 200 ml apă clocotită şi se lasă 10-15 minute acoperit, apoi se strecoară.

Uz extern: peste două linguri de plantă se toarnă 200 ml apă clocotită şi se lasă 10-15 minute acoperit, apoi se strecoară.

Atenţionări:

Nu se recomandă în caz de hipersensibilitate la această plantă.

La dozele recomandate nu se cunosc contraindicaţii.

Acest ceai nu este indicat femeilor însărcinate şi mamelor care alăptează.